Ieri a fost zi de vot. As fi votat daca ii cunosteam indeajuns pe reprezentanti. Am vazut poze pe toti stalpii, oricum. Nici timpul, nici interesul nu a fost sa cunosc mai mult decat fetele lor (una dintre candidate avea un pearl necklace mare pe langa gat si fata serioasa si somptoasa, funny thing) care au intrat fara sa vreau in subconstient de la atata foaie cu scotch prin fiecare colt al orasului. Oricum, daca era sa facem un om mare azi, as fi facut unul de zapada.

24 fun-ul are de obicei niste editoriale destepte scrise pe primele pagini. In numarul asta 30nov -13 decembrie sunt inca doua care sunt faine, dupa mine, cel al lui Radu Neah si cel al lui Alina Crancau.
Alina a scris o chestie care mi-a placut, niste reguli de Decembrie. "De fiecare data cand cienva ar incerca sa faca ceva rau, ar aparea un ren mare, care i-ar trage o copita peste fata, dupa care ar disparea brusc. De fiecare data cand cineva ar face o fapta buna, n-ar primi nimic. Faptele bune ar trebui sa fie stipulate in fisa postului de om."


Al lui Mihai Dobrovolschi destul de interesant se potriveste cu contextul. So here it goes:

"Vi s-a intamplat si voua, cu siguranta, ca doar suntem oameni inteligenti si binecrescuti: am cateodata senzatia ca niciunul de pe afisele electorale, de la televizor sau de la radio, nu stie absolut nimic despre cum ar trebui sa fie. Adica unii stiu ce i-au invatat mamicile si taticii lor, altii nici atat.

Aceeasi senzatie imi sopteste ca maximum din ce ar putea ei sa faca este ce au vazut, odata, in familiile domniilor lor, probabil mai mult sau mai putin disfunctionale, pentru ca asa au fost majoritatea familiilor romanesti de-atunci.

Sute de mii de victime ale razboiului, ale comunismului, ale culturii noastre viciate au distrus milioane de familii.
Ei bine, singura modalitate de-a evita situatia de mai sus se afla, din pacate, in trecutul domniilor lor. Dansii ar fi trebuit sa citeasca. Dansii ar fi trebuit sa fie maestrii unei natiuni, sa citeasca fluent din alte limbi ceea ce Romania inca nu a aflat. Sa viseze, sa aiba viziuni.
Minciuna pentru ei sa fie ridicola.
Sa inteleaga cat de nefolositoare e.
Sa gaseasca, fiecare in propriul adanc, comorile omenirii. Sa stie ce e dragostea. Sa stie ce e comunitatea. Sa afle ca nu toti copiii se calesc daca sufera de mici. Ca nu toti barbatii se intaresc daca nu plang. Ca avem nevoie de conducatori care nu au nevoie de putere.

Ca poporul e orbit de atata intuneric. Vorbeam ieri cu cineva. Am tras o concluzie a scurtei polemici. Pentru o lipitoare politica, orice contract ar incheia in delegatii oficiale, orice masina si-ar comanda, oricati bani ar avea in cont, oricate spagi ar lua, orice ceas ar purta la incheietura, orice eticheta ar avea pe captusala, oricat de negru i-ar fi cardul, oricat de alb i-ar fi cazierul, va avea, totusi, niste copii care nu o sa o duca bine."

Sper ca e ok ca am postat editorialul, daca e vreo problema lasati un comment si il sterg. Daca e o greseala, nu e una intentionata.


Frost/Nixon un film din 2008 interesant (http://www.imdb.com/title/tt0870111/). Nu zic mai mult chiar e interesant filmul de vazut. Am aflat de el dintr-un vers interesant "You we're frosty to me like I was Nixon".